Reconstituirea artificială a limbilor străvechi

Universitatea British Columbia şi cercetători de la Berkley au folosit un nou sistem computerizat sofisticat pentru a reconstrui rapid proto-limbile – limbi străvechi rudimentare, din care au evoluat limbile moderne.

Rezultatele, publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences, au o precizie de 85% în comparaţie cu laborioasele reconstituiri făcute manual de lingvişti.

„Sperăm că sistemul nostru va revoluţiona lingvistica istorică aproape în acelaşi fel în care analiza statistică şi puterea de calcul a computerelor au revoluţionat studiul biologiei evolutive,” spune Alexandre Bouchard-Côté, autor principal al studiului, şi profesor-asistent de statistică al UBC.

„Deşi sistemul nostru nu va înlocui expertiza lingvistilor pricepuţi, sperăm că le va fi valoroasă permiţându-le să folosească mai multe limbi moderne ca bază pentru reconstituirile lor.”

Limbile străvechi sunt reconstruite prin gruparea cuvintelor cu înţelesuri comune din limbile moderne înrudite, prin analiza trăsăturilor comune, şi apoi prin aplicarea unor reguli de schimbare a sunetelor şi a altor criterii, pentru a deriva cuvântul-părinte comun.

Noul sistem creat de Bouchard-Côté si colegi de la Universitatea din California, Berkeley analizează schimbările de sunet la nivelul unităţilor fonetice de bază, şi poate opera la scară mai mare decât sistemele computerizate anterioare.

Cercetătorii au reconstruit un set de proto-limbi dintr-o bază de date de mai mult de 142000 de cuvinte din 637 de limbi austroneziene – vorbite în Asia de sud-est, Pacific şi părţi ale Asiei continentale.

Cele mai multe limbi străvechi nu lasă mărturii scrise – dar în unele cazuri reconstituirile pot fi verificate cu ajutorul textelor antice sau al istoriilor literare. O excepţie notabilă o constituie limba latina, care este foarte bine documentată. Limba latina este limba de origine a tuturor limbilor romanice moderne, care include limba franceza, italiana, portugheza, romana, catalana şi spaniola.