Numele arabe încurcă băncile

Băncile internaţionale iau la puricat sute de milioane de dosare ale clienţilor pentru a găsi persoanele de pe noua listă neagră, emisă în urma ordinelor guvernelor de a bloca conturile unor lideri din Libia, Tunis şi Egipt. Numai că această sarcină pune personalul băncilor în dificultate, din cauza unei probleme cu totul speciale: multitudinea de feluri în care pot fi transcrise numele arabe.

Soluţia pentru încurcata problemă pare să vină din partea unor jucători de nişă, care promit că pot ajuta băncile să se asigure că nu le scapă nici un nume din cauza numelor ortografiate greşit.

Băncile sunt extrem de atente cu respectarea noii legislaţii. Presiunea este mare. Vasilos Christos, un ofiţer de audit de top, spune „Nu doar că ortografierea în arabă a fost mereu o problemă, dar în lumina noilor evenimente, a devenit o provocare şi mai mare.”

Chiar şi în condiţii ideale, identificarea şi închiderea conturilor persoanelor de pe o listă neagră este un lucru dificil pentru bănci. Conturile pot fi deţinute prin fonduri fiduciare offshore, sau o persoană se poate folosi de un cont printr-un intermediar.

Faptul că listele negre oferă doar câteva ortografieri alternative pentru persoanele cu nume arabe, complică şi mai mult problema. Departamentul Trezoreriei S.U.A. oferă 12 posibile variante pentru numele lui Moammar Gadhafi, deşi lingvistii spun că numai pentru numele lui de familie există mai mult de 100 de variante de scriere.

Araba nu are un standard de transliterare, spre deosebire de limbi precum japoneza sau chineza. Pronunţia aceluiaşi nume diferă de la o zonă la alta, şi araba scrisă conţine puţine vocale, deschizând astfel uşa unei game largi de traduceri acceptate. Mahomed poate fi transliterat şi ca Mahmut, Mehmud, şi zeci de alte variante.

Băncile le permit clienţilor să îşi ortografieze numele aşa cum doresc ei, când îşi deschid un cont. Când un guvern publică o nouă listă neagră, programele băncilor folosesc algoritmi speciali pentru a căuta ortografierile alternative. Dar din cauza numeroaselor moduri posibile de a scrie un nume arab cu caractere latine, aceste programe nu merg foarte departe în detectarea erorilor de transliterare. Ca să se asigure că nu le scapă nimeni, băncile au recurs recent la sortarea manuală a dosarelor.

Autorităţile guvernamentale, precum Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei S.U.A., oferă băncilor ajutor, într-o anumită măsură. Ori de câte ori găseşte o ortografiere alternativă care se repetă, o trece pe listă.

Companii precum Institutul Dicţionarului CJK, le vine în ajutor băncilor. Jack Halpern, fondatorul companiei, spune că mica lui echipă a studiat cărţi de telefon, enciclopedii, liste cu studenţi şi cărti de interes general dintr-o grămadă de ţări din Orientul Mijlociu pentru a aduna un dicţonar de şapte milioane de variante ale tuturor numelor proprii arabe.

Folosind acest dicţionar, Halpern a alcătuit o versiune cu mult extinsă a listelor negre ONU, americane şi britanice. De exemplu, în timp ce SUA oferă doar patru variante de ortografiere pentru „Hatem Ahmad Barakat”, una din persoanele de pe listă, Halpern spune că poate oferi 130.000 de variante, adică toate ortografierile posibile pentru fiecare din cele trei nume.

„Am văzut o cerere uriaşă pentru nume, şi am investit mult efort în acest proiect”, spune Halpern, care afirmă că vorbeşte 10 limbi şi este cunoscut pentru faptul că vine la conferinţele lingvistice pe un monociclu. Înainte de asta, el a petrecut 30 de ani alcătuind dicţionare de transliterare ale limbilor asiatice, pentru uz academic. După ce a studiat araba, şi-a dat seama că o listă de nume arabe ar fi extrem de valoroasă pentru specialiştii în anti-terorism şi autorităţile de la controlul frontierelor şi, mai nou, pentru departamentele bancare de combatere a spălării banilor.

Între timp, Accuity, o companie producătoare de soft de audit, şi-a adus în echipă mai mulţi analişti specializaţi pe Orientul Mijlociu, şi a publicat o listă extinsă de ortografieri alternative, incluzând 110 variante de Gadhafi.

WorldCheck, un furnizor de top al listelor de funcţionari publici care sunt supuşi investigaţiilor amănunţite în lumea bancară, şi-a modificat sistemele anul trecut, pentru a permite afişarea în limba arabă originară. Acest lucru permite băncilor să o compare cu documentele originale, precum paşapoarte sau permise de conducere. Acum pot afişa listele negre în araba originară.

Expertul în audit Bertrand Lisbach a fondat Linguistic Search Solutions cu doar trei ani în urmă. A dezvoltat o serie de motoare de căutare pentru diverse limbi care conţin „reguli” despre cum pot fi transliterate în engleză diferite nume. Aceste motoare de căutare ajută programele băncilor să detecteze dacă un client se află pe o listă neagră, chiar dacă ortografierea este diferită. Lisbach a vândut acest serviciu şi lui UBS AG cât şi lui Accuity, care în schimb a vândut unui număr de bănci un pachet software care include motorul de căutare al LSS.

„Gadhafi a fost întotdeaua unul din preferatele noastre în domeniul căutărilor de nume,” a spus Lisbach, care se foloseşte de confuzia din jurul numelui liderului libian, pentru a-şi vinde produsul.