Sistemul CHAT: Un translator pentru delfini sau doar o interfaţă?

OLYMPUS DIGITAL CAMERACuvântul “translator” ne trezeşte imaginea unui dispozitiv magic care utilizează o structură lingvistică universală pentru a obţine traducerea în limbaj uman.

Am putea descrie sistemul CHAT drept o interfaţă între oameni şi delfini, sau o tastatură acustică. CHAT este un computer submarin conceput de Dr. Thad Starner şi echipa lui de la Georgia Tech. CHAT este alcătuit dintr-un difuzor submarin, două hidrofoane, şi o tastatură care declanşează emiterea unui sunet în apă. Scafandrul poartă şi el un dispozitiv pe cap care confirmă, prin computerul interior, ce sunet a fost transmis sau dacă un sunet a fost receptat. Proiectul Wild Dolphin, sub conducerea Dr. Denise Herzing, a creat câteva sunete artificiale de bază, mai precis fluierături aflate în afara repertoriului natural al delfinilor, pentru a desemna cateva obiecte pentru joacă: Sargassum, o specie de alge marine, o eşarfă, şi o sfoară, toate obiecte aduse de către oameni în apă.

Studii anterioare au arătat că delfinii pot foarte uşor să imite fluierături, şi în captivitate şi uneori spontan în sălbăticie. Se ştie şi că delfinii pot învăţa să asocieze sunete (fluierături) cu anumite obiecte. Cercetătorii care au studiat cimpanzeii au utilizat o tastatură fizică pentru a reprezenta cuvinte care sa le permită cimpanzeilor să vadă imagini şi să apese tastatura. Alex, un papagal african, putea să vadă obiecte şi să folosească cuvinte în limba engleză pentru a comunica. Câini special antrenaţi pot folosi acum diverse dispozitive bucale pentru a comunica cu oamenii într-un mod relativ detaliat (Proiectul FIDO).

Dar cum se poate crea o unealtă prietenoasă pentru delfini? Este un lucru dificil, şi motivul pentru care nu s-au înregistrat progrese până acum în a utiliza asemenea unelte – interfeţele nu au fost prietenoase pentru delfini. Delfinii şi cimpanzeii nu au abilitatea de a produce sunete umane detaliate precum papagalii. Spre deosebire de cimpanzei, delfinii nu au mâini cu care să apese butoanele. Au botul cu care în captivitate pot atinge o tastatură, dar în salbăticie în mod normal nu ating obiecte necunoscute.

Ceea ce pot totuşi delfinii să facă în sălbăticie este să imite sunete, şi dispozitivul CHAT profită de abilitatea lor de a imita sunetele emise de CHAT şi de a învăţa funcţionalitatea acestor fluierături atunci când interacţionează cu cercetatorii în apă. Se ştie că delfinii folosesc fluieraturi-semnătură pe post de nume, care funcţioneaza propriu-zis ca o etichetă pentru un individ. Delfinii îşi pot chema şi un prieten pe nume, folosind fluieratura-semnatură a acestuia.

Când dispozitivul CHAT este în apă, el are un mic set pre-programat de sunete pe care le poate recunoaşte. Fiecare din aceste sunete este emis în apă ca o fluieratură şi în urechea scafandrului ca un cuvânt (rostit de o voce masculină). Se face acest lucru pentru ca scafandrul să ştie ce sunet a fost emis; oamenii nu pot diferenţia prea bine fluierăturile sub apă. Când un semnal receptat se potriveşte cu unul dintre “cuvintele-fluieratură” programate în computer, scafandrul aude din nou un cuvânt în engleză (rostit de o voce feminină).

Într-o zi de august Dr. Denise Herzing era în apă când a auzit cuvântul “sargassum”, însemnând că dispozitivul CHAT a detectat fluierătura pentru “sargassum” şi a emis cuvântul “sargassum” în urechea ei. Din moment ce atunci nu era nici un alt dispozitiv CHAT în apă, singura explicaţie este că un delfin a emis fluieratul detectat de dispozitiv. Asta nu înseamnă neapărat că delfinul a şi înţeles semnificaţia. Poate însemna doar că delfinul a imitat fluierătura sau că dispozitivul CHAT a auzit un fluierat asemănător. Pentru ca sistemul CHAT şi abilităţile lui au fost riguros testate, întamplarea are semnificaţii importante. Şi deşi delfinii se jucaseră în trecut între ei cu sargassum, la momentul detectării fluierăturii delfinii îşi vedeau de activităţile obişnuite. Deşi Dr. Herzing a auzit o posibilă imitare, nimic nu indică faptul că acest “cuvânt” a fost folosit în context. În timpul verii cercetătorii au auzit mai multe fluierături care păreau imitări, dar care nu au declanşat dispozitivul CHAT. În timp ce revizuiau datele, au descoperit că multe fluierături păreau într-adevăr imitări, dar pe care delfinii le-au emis pe o frecventa mai înaltă, pe care sistemul nu era setat să o detecteze. Scopul cercetătorilor pentru vara lui 2015 este să marească gama de frecvenţe sonore pe care le pot detecta şi să petreacă mai mult timp în apă cu delfinii, expunându-i la câteva din aceste semnale pentru a vedea cum vor reacţiona. A imita o fluieratură nu este acelaşi lucru cu a întelege funcţia de comunicare a unui sunet. Totuşi este un început.

Citeşte articolul pe site-ul Wild Dolphin Project.

Grupul IATOMBirou de traduceri autorizate din Bucuresti: Zona Pantelimon, Stefan cel Mare, Obor, Lizeanu, Titan, Iancului, Vergului, Mihai Bravu, Vitan, Mall Vitan, Bulevardul Unirii, Piata Muncii, Fundeni, Dobroiesti, Basarabiei, Morarilor, Cora Pantelimon.